Aplicația la o facultate de arhitectură în străinătate poate fi una dintre cele mai provocatoare și interesante experiențe. Însă, înainte să începi să pregătești dosarul de admitere și portofoliul, este important să știi la ce să te aștepți cu adevărat.
Mai jos, vei găsi 5 lucruri esențiale care pot face diferența în parcursul tău, de la Ina Ioan – absolventă de Bartlett School of Architecture (Top 1 Mondial), actual mentor Upgrade.
1. Portofoliul de arhitectură nu trebuie să fie „perfect” vizual – contează mai mult procesul decât produsul final
Un aspect esențial în procesul de admitere la o facultate de arhitectură din afară este portofoliul. Mulți aplicanți au tendința de a-l trata ca pe o colecție de lucrări „finale”, curate, perfecte vizual. Realitatea este că admișii sunt evaluați în funcție de modul în care gândesc și dezvoltă un proiect, nu doar de cât de „frumos” desenează.
Portofoliul ar trebui să arate parcursul complet al unei idei: de la schițe și primele concepte, la testări, erori și produsul final. Include notițe, experimente, variante respinse, colaje, modele – orice arată cum ai ajuns unde ai ajuns. Pentru că, nu, să scrii un eseu nu e soluția atunci când produsul final trebuie să fie un portofoliu. Desenele tale trebuie să vorbească de la sine.
De exemplu, în ultimul meu an de facultate, am lucrat la un proiect de cercetare despre cum machine learning poate prezice modificările de teren, propunând ulterior o arhitectură adaptabilă. A fost o experiență interdisciplinară, care a implicat cod, arhive, vizualizări AI. Provocarea a fost: cum prezint asta într-un portofoliu de arhitectură?
Cheia a fost să-mi structurez procesul în imagini clare, astfel încât să fie înțeles chiar și de cineva fără cunoștințe tehnice. Asta se aplică oricărui portofoliu de admitere: nu presupune că evaluatorul va „ghici” intenția ta. Ghidează-l pas cu pas, explică vizual, și pune accentul pe proces.
2. Desenul în sine nu e suficient – facultățile vor să vadă cum observi lumea
Una dintre cele mai frecvente neînțelegeri legate de admiterea la arhitectură în afară este ideea că trebuie să fii un „desenator excepțional”. Adevărul e că nu e suficient să desenezi realist sau „frumos”. Ce vor facultățile de top este să vadă cum gândești spațiul, relațiile dintre clădiri, contextul.
Un profesor mi-a spus în primul an de facultate ceva care m-a marcat:
„Dacă un desen îmi spune același lucru ca o fotografie, care mai e rostul acestuia?”
Diferența dintre un desen artistic și unul arhitectural stă în intenție și în mesaj. În loc să reproduci o imagine pentru că „arată bine”, întreabă-te ce vrei să comunici: poate vrei să subliniezi proporțiile, legătura cu mediul înconjurător, sau dinamica dintre interior și exterior.
Dacă ești în liceu și te pregătești pentru o aplicație internațională, încearcă să incluzi lucrări care demonstrează capacitatea ta de analiză vizuală, nu doar talentul artistic. Arată cum vezi tu lumea – și cum o poți reprezenta prin arhitectură.
3. Facultățile de arhitectură din străinătate nu îți predau totul – trebuie să fii autodidact
Una dintre cele mai mari diferențe față de liceu este nivelul de autonomie. În arhitectură, majoritatea învățării are loc în afara orelor de curs. În cazul meu, aveam în medie doar 6 ore de cursuri pe săptămână. Restul timpului era dedicat proiectelor personale din studio.
Nu vei avea pe cineva care să-ți monitorizeze constant progresul. Vei avea tutoriale săptămânale cu tutorii de design, însă acestea durează aproximativ o oră, în care le arăți cum ai evoluat de la ultima întâlnire și primești feedback. Deci responsabilitatea de a avansa îți aparține în totalitate.Această tranziție poate fi dificilă la început, dar e esențială pentru a reuși în acest domeniu.
Aceeași logică se aplică și când vine vorba de softuri. Da, unele facultăți oferă cursuri de introducere în Rhino, Revit, AutoCAD, Grasshopper și altele. Dar, dacă vrei să le înțelegi în profunzime și să devii fluent, va trebui să le înveți folosindu-le în propriile proiecte, nu doar urmărind tutoriale.
Înveți cel mai bine când ai o problemă concretă de rezolvat și ești nevoit să experimentezi. Așadar, nu te teme să înveți singur. Există o mulțime de resurse (în universitate și online) care îți pot susține acest demers.
4. Nu toate facultățile de arhitectură sunt la fel – alege una care ți se potrivește
Când aplici la facultăți de arhitectură în străinătate, e crucial să faci o cercetare serioasă înainte. Diferențele dintre ele sunt semnificative – nu doar ca stil, ci și ca viziune asupra arhitecturii.
Iată câteva exemple concrete:
- The Bartlett School of Architecture (UCL) – foarte artistică și conceptuală; promovează proiecte speculative și inovatoare, care stimulează creativitatea.
- MIT – extrem de tehnică, cu accent pe cercetare și inovație inginerească.
- Cambridge – cunoscută pentru rigoare teoretică și proiecte realiste, ancorate în construcții concrete și eseuri.
Nu există „cea mai bună” variantă universal valabilă – contează ce ți se potrivește ție ca persoană. Unii studenți preferă o abordare artistică și exploratorie, alții una aplicată și tehnică.
Un mod foarte eficient de a înțelege diferențele este să urmărești expozițiile de final de an sau lucrările studenților disponibile online. Vei putea observa cu ușurință „vibe-ul” unei școli și dacă rezonează cu stilul tău.
5. Lipsa de somn nu ar trebui să fie o normalitate – ai grijă de sănătatea ta
Arhitectura are o reputație bine cunoscută pentru volumul mare de muncă și cultura epuizării. La școală și mai târziu în carieră, există adesea o atitudine de tipul „cu cât dormi mai puțin, cu atât muncești mai bine”. Nu este deloc așa.
Lipsa de somn, epuizarea cronică și stresul nu ajută procesul creativ – din contră. Ca să poți gândi, analiza, proiecta, ai nevoie de claritate mentală și de energie. Să înveți să-ți gestionezi timpul, să ceri ajutor și să știi când să iei o pauză sunt competențe esențiale, nu semne de slăbiciune.
Odihna este un instrument de lucru, nu un „lux”. Dacă vrei să performezi în arhitectură pe termen lung, învață să-ți protejezi sănătatea fizică și mentală încă din timpul facultății.
Să studiezi arhitectura în afară înseamnă mult mai mult decât o diplomă. E o experiență care îți formează modul de a gândi, de a analiza lumea și de a o reconstrui în moduri neașteptate.
Pregătirea pentru admitere nu înseamnă să „impresionezi”, ci să arăți cine ești, cum gândești și cum evoluezi. Fii sincer, arată procesul tău real, și nu încerca să te potrivești unui șablon. Arhitectura e despre diversitate de idei și perspective – și exact asta caută universitățile de top.
Vrei să aplici la arhitectură în străinătate?
Upgrade Education te poate ghida pas cu pas:
- Alegerea universităților potrivite profilului tău
- Ghidare în asamblarea portofoliului de arhitectură
- Pregătire pentru interviuri și eseuri
- Suport complet pentru aplicații internaționale
Contactează-ne aici pentru o primă discuție gratuită – construim împreună drumul tău spre o carieră internațională în arhitectură.