2024 marchează un punct de cotitură pentru educația civică a tinerilor din România. Într-un context european din ce în ce mai conectat, abilitățile precum gândirea critică, leadershipul și colaborarea devin indispensabile pentru formarea unor cetățeni activi, capabili să influențeze pozitiv comunitățile lor.

Inițiative europene precum proiectele REINFORCE sau Understanding Change demonstrează că tinerii care dobândesc aceste abilități devin cetățeni mai implicați, capabili să analizeze surse credibile, să contribuie la dezbateri politice informate și să participe activ la schimbările sociale.

Un studiu recent pe care l-am realizat, evidențiază că 78% dintre elevii români au potențialul de a deveni cetățeni activi, prin ghidare pentru a dezvolta competențele transversale esențiale. Același studiu arată că doar 17% dintre tineri sunt deja implicați activ în inițiative comunitare, în timp ce 5% rămân în afara proceselor de implicare civică.

Lucrând cu peste 1500 de elevi din România din 2017 până în prezent, am contribuit activ la dezvoltarea acestui set de abilități pentru elevii aflați în cursa pentru admitere la universități de top din străinătate. Prin testele noastre de admitere și programele de mentorat personalizat, evaluăm și dezvoltăm competențele esențiale (considerate competențe transversale) care transformă elevii nu doar în candidați de succes la universitățile internaționale de top, ci și în cetățeni activi și responsabili. 

Distribuția tinerilor români din perspectiva competențelor esențiale

Studiul a realizat un sondaj pe un eșantion de 578 elevi de liceu din clasele a XI-a – a XII-a care doresc să aplice la studii în străinătate și care în prezent studiază în diverse licee din România, dintre care 60% studiază în licee private și 40% din licee publice. Acest studiu relevă distribuția tinerilor români din perspectiva implicării civice și a competențelor necesare:

• 78% au potențialul de a deveni cetățeni activi, dar necesită ghidare suplimentară pentru dezvoltarea de competențe transversale esențiale precum: gândire critică, adaptabilitate, leadership și comunicare.
• 17% sunt deja implicați activ și demonstrează competențe solide de leadership și gândire critică.
• 5% nu au nicio bază pentru dezvoltarea de competențe transversale și nu sunt implicați în inițiative comunitare, ceea ce subliniază nevoia urgentă de intervenții educaționale și de orientare pentru a le activa potențialul.

Aceste date subliniază necesitatea de a crea un cadru educațional care să ofere tinerilor uneltele necesare pentru a fi implicați civic.

Insight din studiu: Ce abilități esențiale le lipsesc tinerilor români

Studiul Upgrade Education evidențiază că elevii români au nevoie de următoarele competențe pentru a deveni cetățeni activi:

• Gândirea critică: Este baza necesară pentru a analiza problemele sociale, pentru a dezbate idei complexe și pentru a formula opinii coerente. Fără această abilitate, tinerii nu pot identifica și aborda eficient problemele comunității sau ale societății, limitându-le impactul în procesul decizional civic sau politic.
• Abilități sociale (soft skills): Leadershipul, comunicarea și networking-ul sunt indispensabile pentru a mobiliza comunități, a colabora eficient în inițiative civice. Lipsa acestor competențe limitează capacitatea tinerilor de a participa activ în proiecte sociale sau în organizații non-guvernamentale.
• Implicarea în activități extracurriculare relevante precum proiecte civice, voluntariat sau campanii sociale, demonstrează angajamentul tinerilor față de comunitate. Un profil extracurricular puternic reflectă participarea activă și dorința de a contribui la schimbări sociale, elemente esențiale pentru spiritul civic.
• Raționamentul matematic și rezolvarea problemelor: Această abilitate este crucială pentru a înțelege și analiza date sociale, economice sau politice și pentru a găsi soluții practice la probleme complexe. Fără raționament logic și abordări structurale, tinerii nu pot contribui eficient la elaborarea și implementarea politicilor publice.

Prin dezvoltarea acestor metacompetențele, elevii români pot deveni cetățeni activi, capabili să influențeze pozitiv comunitățile lor. „Metacompetențele dezvoltate prin programele noastre îi transformă pe elevi în lideri cu o viziune globală, capabili să construiască punți, nu ziduri,” explică Tinu Bosînceanu, fondator Upgrade Education.

Cum am evaluat competențele esențiale ale elevilor

Am creat un chestionar extensiv, conceput pentru a evalua patru dimensiuni-cheie care sunt esențiale în procesul de admitere la universități de prestigiu, dar și pentru implicarea civică:

1. Competențe lingvistice și analiză critică – Evaluăm capacitatea elevilor de a înțelege și interpreta texte complexe prin întrebări de comprehensiune bazate pe pasaje academice.
2. Raționament matematic și rezolvarea problemelor – Această secțiune testează gândirea logică și analitică, utilizând probleme variate, de la inegalități la probabilități și ecuații liniare. Aceste abilități sunt esențiale pentru examene standardizate precum SAT.
3. Gândire critică și raționament logic – Le propunem elevilor situații complexe care necesită analiză profundă și luarea deciziilor fundamentate. De exemplu, evaluăm cum identifică presupunerile într-un argument despre finanțarea educației publice.
4. Competențe interpersonale și intrapersonale – Această secțiune include scenarii de judecată situațională, prin care măsurăm leadershipul, colaborarea și adaptabilitatea. Scenarii precum gestionarea unui conflict în echipă sau sprijinirea unui coleg mai puțin implicat ne oferă indicii despre abilitățile sociale ale elevilor.

Înțelegerea abilităților civice: o analiză sistematică

La baza studiului de față am realizat o analiză a cercetărilor academice despre definirea abilităților civice pentru a le sonda în studiul realizat.

O analiză a literaturii de specialitate arată că nu există un consens clar asupra definiției exacte a abilităților civice.

Cu toate acestea, există descrieri care subliniază importanța unui set de competențe, chiar dacă variază semnificativ distribuția lor. Adesea, academicienii discută despre abilitățile civice ca fiind esențiale pentru a deveni cetățeni eficienți în participarea politică. Uneori, aceste abilități sunt reduse la competențe necesare pentru a vota. Deseori rata de participare la vot este considerată singurul indicator al implicării civice, iar angajamentul civic este reprezentat de cunoștințele elevilor din domeniul studiilor sociale.

Abilitățile civice includ, de asemenea, competențe intelectuale și de participare, cum ar fi analizarea, evaluarea, interacționarea și observarea. Unul dintre obiectivele fundamentale ale educației civice, care urmărește dezvoltarea acestor abilități la elevi, este crearea de “cetățeni competenți și responsabili”, care să fie “preocupați de drepturile și bunăstarea altora”, “responsabili social” și dispuși să asculte perspective alternative.

Abilități civice definite în literatură în ordine cronologică

Tabelul de mai jos oferă o privire de ansamblu asupra modului în care au fost definite abilitățile civice de-a lungul timpului, conform literaturii de specialitate. Aceste abilități, esențiale pentru participarea activă în viața democratică, variază de la competențe de comunicare și colaborare, până la gândire critică și luarea deciziilor.

Fiecare autor evidențiază aspecte diferite ale dezvoltării civice, subliniind importanța abilităților practice, cum ar fi rezolvarea conflictelor, lucrul în echipă și analiza informațiilor. Tabelul sintetizează contribuțiile unor cercetători importanți, oferind o bază pentru înțelegerea diversității și relevanței acestor competențe în educația pentru cetățenie.

Tinerii din România: De la dezinteres la implicare în politică

Pentru ca tinerii din România să treacă de la dezinteres la implicare activă în politică, este esențial să se pună accent pe educație și informare din surse credibile și relevante reprezintă primii pași pentru creșterea interesului lor. Aceste elemente pot transforma atitudinea de indiferență într-una de responsabilitate civică.

Prin participarea la proiecte civice, dezbateri publice și inițiative de voluntariat, tinerii pot experimenta impactul concret al implicării lor. Procesul începe cu educația pentru cetățenie activă și continuă cu promovarea participării la vot și a implicării în comunitate. Generația Z nu trebuie doar să fie martoră la schimbări, ci să contribuie activ la ele.

„Este nevoie să-i ajutăm pe tineri să înțeleagă că un vot oferit informat este principalul mod prin care pot influența deciziile care le afectează viitorul,” afirmă Tinu Bosînceanu, fondator Upgrade Education.

România, de la Brain Drain la Brain Gain

Numărul tot mai mare de elevi care aleg studiile internaționale ridică întrebarea: ce efecte va avea acest trend asupra României?

55% dintre elevii români care pleacă la studii în străinătate nu intenționează să revină în țară după absolvire. Accesul la rețele internaționale de networking, joburi bine plătite și piețe de muncă mai dinamice sunt factori decisivi pentru a rămâne în țările de destinație.

Pe de altă parte, absolvenții care aleg să revină în România, aduc cu ei competențe transversale, expertiză și perspective noi.  

„Educația internațională are puterea de a transforma România. Cei care se întorc creează o nouă generație de lideri cu viziune globală, pregătiți să aducă schimbări în comunitățile lor,” spune Tinu Bosînceanu, fondatorul Upgrade Education și absolvent Harvard

„Am văzut cum educația internațională le oferă tinerilor români o proiecție clară asupra potențialului lor. Cei care sunt ghidați corect nu doar că reușesc să intre la universități de top, ci și să dezvolte competențe transversale care îi face să fie cetățeni informați corect și implicați în societate,” adaugă Tinu Bosînceanu.

Avem numeroase exemple de tineri care, după ce și-au finalizat studiile în străinătate, aleg să se întoarcă în România și să contribuie la dezvoltarea țării. 

Exemple de tineri care s-au întors în România să facă o diferență 

Un număr tot mai mare de absolvenți ai programelor Upgrade Education aleg să se întoarcă în România după finalizarea studiilor în străinătate. O mare parte din echipa Upgrade Education se numără printre aceștia, urmând exemplul lui Tinu Bosînceanu, fondatorul companiei care și-a orientat eforturile către dezvoltarea pieței locale după ce a terminat studiile la Harvard. Tinerii întorși în România împărtășesc dorința de a contribui la progresul educațional în România, aducând expertiza lor internațională în beneficiul tinerilor din țară.

Tana, absolventă a University of Pennsylvania, și-a dedicat anii de studiu dezvoltării personale și implicării în comunitatea universitară. Cu o diplomă în științe cognitive și un certificat în consumer psychology, ea a condus, ca președinte, trei asociații studențești. Astăzi, coordonează o echipă de peste 150 de mentori și gestionează portofoliul de peste 99 de cursuri la Upgrade Education, punând în valoare experiența sa globală.

Erik, absolvent al London School of Economics (LSE), unde a obținut o dublă specializare în Drept și Antropologie, a excelat în leadership, fiind președinte al Waterpolo Society și bursier al programului Kadas Excellence. După experiențe în case de avocatură de renume precum Hogan Lovells și Clifford Chance, Erik conduce în prezent echipa de vânzări a Upgrade Education, contribuind la extinderea accesului la educație de calitate pentru elevii români.

Tana Cuturela și Erik Birinyi reprezintă nu doar impactul educației internaționale, ci și potențialul Generației Z de a transforma România. Ambii au studiat la universități de top, iar acum contribuie activ la dezvoltarea unor proiecte locale semnificative.

„Tana și Erik demonstrează că Generația Z are puterea să transforme provocările în oportunități și să aducă un impact real în România”, afirmă Tinu Bosînceanu, fondator Upgrade Education. „Prin exemplul lor, inspiră tinerii să vadă educația globală ca pe un mijloc de a face o diferență acasă.”

Modelul lor demonstrează că educația la universități de top deschide porți către cariere de succes și oferă posibilitatea de a face o diferență reală în comunități.Upgrade Education își menține angajamentul de a valorifica potențialul tinerilor prin sesiuni gratuite de strategie și evaluare gratuită a competențelor transversale esențiale, oferind ghidaj personalizat atât pentru accesul la educație internațională, cât și pentru succesul în comunitățile locale.

„Cu un sprijin adecvat, România poate transforma fenomenul Brain Drain într-un Brain Gain, construind un viitor bazat pe competențe globale și implicare civică activă,” afirmă Tinu Bosînceanu.

Lista de referințe bibliografice

1. Morse, S. W. (1993). Practica cetățeniei: învățare prin acțiune. Social Studies, 84(4), 164–168.
2. Verba, S., Schlozman, K. L., & Brady, H. E. (1995). Voce și egalitate: Voluntariatul civic în politica americană. Cambridge, MA: Harvard University Press.
3. Battistoni, R. M. (1997). Învățarea prin serviciu și cetățenia democratică. Theory into Practice, 36(3), 150–156.
4. Boyte, H. (2000). Educația civică ca meșteșug, nu ca program. În S. Mann & J. Patrick (Eds.), Educația pentru angajament civic în democrație: Învățarea prin serviciu și alte practici promițătoare (pp. 61–72). Bloomington, IN: ERIC Clearinghouse for Social Studies/Social Science Education.
5. Morgan, W., & Streb, M. (2001). Construirea cetățeniei: Cum dezvoltă vocea elevilor din serviciul de învățare valorile civice. Social Science Quarterly, 82(1), 154–169.
6. Torney-Purta, J. (2002). Rolul școlii în dezvoltarea angajamentului civic: Un studiu al adolescenților din douăzeci și opt de țări. Applied Developmental Science, 6(4), 203–212.
7. Schwadel, P. (2002). Testarea promisiunii bisericilor: Inegalitatea veniturilor și oportunitatea de a învăța abilități civice în congregațiile creștine. Journal for the Scientific Study of Religion, 41(3), 565–575.
8. Hurtado, S., Engberg, M. E., Ponjuan, L., & Landreman, L. (2002). Pregătirea elevilor înainte de facultate pentru participarea la o democrație diversă. Research in Higher Education, 43(2), 163–186.
9. Patrick, J. (2003). Definirea, livrarea și apărarea unei educații comune pentru cetățenie într-o democrație. În J. Patrick, G. Hamot & R. Leming (Eds.), Învățarea civică în formarea profesorilor – Perspective internaționale asupra educației pentru democrație (Vol. 2, pp. 5–24). Bloomington, IN: ERIC Clearinghouse for Social Studies/Social Science Education.
10. Kirlin, M. (2005). Înțelegerea relației dintre abilitățile civice și participarea civică: Educația viitorilor manageri publici. Journal of Public Affairs Education, 11(4), 305–314.
11. Llewellyn, K. R., Cook, S. A., & Molina, A. (2010). Învățarea civică: Trecerea de la apolitic la justiție socială. Journal of Curriculum Studies, 42(6), 791–812.
12. Johnson, B. J. (2011). Crearea birocraților civici. International Public Management Journal, 14(2), 157–192.
13. Burchett-Gauna, B., & Paul, M. (2016). Educația civică promovează învățarea activă cu rezultate reale. SPACE: Student Perspectives About Civic Engagement, 2(1), 18–21.